Ce este colonoscopia?
Colonoscopia este o procedură endoscopică, care constă în explorarea interiorului colonului prin introducerea unei mini-camere situate la capătul unui tub (endoscop) cu scopul de a detecta anomaliile de la acest nivel (polipi, tumori, etc). Prin intermediul unor orificii speciale de la nivelul endoscopului se poate introduce instrumentarul medical necesar pentru luarea de biopsii (mici probe de la nivelul mucoasei normale sau patologice a colonului) sau înlăturarea polipilor.
De ce să efectuaţi o colonoscopie?
Colonoscopia este metoda ” standard de aur ” de vizualizare a întregului colon. La ora actuală nu poate fi înlocuită de nici o altă procedură în ceea ce privește eficienţa depistării cancerelor incipiente și leziunilor premaligne. În timpul colonoscopiei se pot preleva biopsii de la nivelul unor posibile tumori, sau din mucoasa normală (pentru a diagnostica cauze microscopice de diaree); de asemenea este singura modalitate non-chirurgicală, minim invazivă, de a înlătura în totalitate polipii (leziuni precanceroase) sau cancerele în fază incipientă.
Cine trebuie sa efectueze o colonoscopie?
- persoanele trecute de vârsta de 50 ani, cu sau fără istoric familial de cancer de colon
- pacienţii cu rectoragii (sânge în scaun) sau test hemocult pozitiv
- persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal sau de polipi adenomatoşi
- persoanele cu antecedente personale de cancer colorectal
- pacienţii cu boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colită ulcerativă)
- pacienții cu scădere în greutate de cauză neprecizată, diaree (peste 3 scaune pe zi) sau constipație (un scaun mai rar de două zile)
Ce sunt polipii colonici?
Polipii colonici sunt mici excrescențe ale mucoasei colonice, care în timp se pot transforma in cancer. Atunci când sunt identificaţi în cursul unei colonoscopii, ei trebuie extirpați, pentru a identifica tipul de polip (de exemplu vilos, cu potential de malignizare) şi prezenţa displaziei (de grad usor, mediu sau sever). De regulă sunt asimptomatici, dar în unele cazuri pot cauza sângerări vizibile în scaun (rectoragii) sau sângerări oculte, depistate doar prin teste speciale (Hemocult). Biopsia din polipi este insuficientă deoarece permite examinarea histopatologică a unor eşantioane limitate de țesut, iar ariile de displazie severă sau cancer pot rămâne în afara zonei biopsiei prelevate. Doar examinarea polipului în totalitate exclude diagnosticul de malignitate. Examenul histopatologic este esenţial în cazul tuturor polipilor excizaţi.
Cum se efectueaza excizia polipilor (polipectomia)?
Prin canalul operator (canalul de lucru) al endoscopului se introduce un instrument special, similar unui lasou (ansa de polipectomie), care se plasează în jurul polipului şi realizează secționarea acestuia, respectiv coagularea micilor vase de sânge din baza polipului pentru evitarea sângerării. După excizie, polipii sunt recuperaţi în vederea analizei anatomopatologice.
Cum se realizează pregătirea pentru colonoscopie?
Pentru a asigura o calitate excelentă a examinării, o pregătire prealabilă este necesară, respectiv o complianţă cât mai bună a pacientului pe parcursul pregătirii.
În ziua care precede colonoscopia, pacientul işi va prepara o soluţie specială, cu efect purgativ (care determină atragerea apei în interiorul intestinului, solubilizarea materiilor fecale şi diaree osmotică), în vederea evacuării și curățării colonului. Soluţia rezultată nu se absoarbe în organism.
Cu două zile înaintea colonoscopiei se evită consumul de alimente care pot constitui reziduuri (pot rămâne în colon în ciuda pregătirii): fructe, legume (crude sau preparate), tot ce conţine semințe. Alimente permise: pâine, paste, orez, brânză, carne.
Daca examinarea se va efectua a doua zi dimineaţa, pregatirea incepe in ziua dinaintea procedurii, de la ora 16:00. Pacientul va consuma 3 litri de soluţie de Fortrans în decurs de 3 ore (câte o cană la 15 min interval), iar a doua zi dimineata se va continua cu inca 1 litru de Fortrans in decurs de o ora. Pentru a ameliora gustul neplăcut al soluţiei, aceasta poate fi păstrată la frigider sau se poate adăuga sucul de la o lămâie stoarsă. Daca examinarea se va efectua dupa amiaza, soluţia de 4 litri de Fortans va fi consumată in 4 ore, astfel incat pregatirea sa fie definitivată cu 2-4 ore inainte de ora la care este programată colonoscopia.
Situaţii speciale:
- pacienţii diabetici nu vor lua antidiabeticele orale şi nu îşi vor administra insulina în dimineaţa examinării, întrucât nu se vor alimenta în ziua respectivă.
- Pacienţii sub tratament cardiologic cronic îşi vor administra medicaţia în ziua examinării (antihipertensivă, antiaritmică), însă nu se vor alimenta
- Pacienţii sub tratament anticoagulant (Sintrom, Trombostop, Eliquis, Xarelto etc.) şi antiagregant plachetar (Aspirină, Plavix/Clopidogrel) vor informa medicul legat de regimul de administrare şi vor opri aceasta medicaţie numai în funcţie de indicaţiile medicului examinator
- Dacă pacientul este sedat pe parcursul procedurii, acesta nu va putea conduce autovehicule în ziua respectivă.
Complicaţiile colonoscopiei
Orice act medical de explorare sau intervențional, chiar efectuat în condiţiile cele mai bune de competenţă şi siguranţă, conform ghidurilor medicale internaţionale şi naţionale în vigoare, prezintă un anume risc de complicaţii. O bună pregătire a colonului este indispensabilă, întrucât permite un examen de bună calitate şi reduce riscurile procedurii. Există inconveniente legate de pregătire: greață, crampe abdominale, vărsături. Persoanele în vârstă trebuie asistate pe parcursul pregătirii de către cineva din familie. Pot apare complicaţii legate de procedură, dar acestea sunt foarte rare:
- Perforaţia peretelui colonic poate surveni în decursul polipectomiei dar şi în cazul unei colonoscopii diagnostice.
- Hemoragia – poate complica o polipectomie, imediat în decursul procedurii sau la 5-10 zile post procedură. Hemoragia imediată poate fi oprită în cursul aceleiaşi examinări prin aplicarea de mici agrafe (clipuri) şi injectare de adrenalină.
Daca în ziua/zilele următoare examinării apar dureri abdominale persistente, sânge roşu în scaun sau scaune colorate în negru (melenă), febră, frisoane, contactaţi imediat medicul dvs.